ROLEX

                      Ceasul este unul dintre accesoriile cele mai importante pentru un barbat. Acesta ii poate da plusul de eleganta si rafinament de care are de nevoie sau sportivitate pentru o tinuta de acest fel.

In lumea ceasurilor de lux concurenta este acerba, brandurile investind enorm in imagine si in calitatea ireprosabila a produselor. Desi majoritatea brandurilor de lux din industria ceasurilor sunt prezente pe piata locala , Rolex ramane, de departe, cel mai cunoscut si mai fascinant dintre toate.
          O marca de traditie, cu o istorie de peste 100 de ani, Rolex inseamna mai mult decat un accesoriu de lux. Inseamna performanta, recunoastere, distinctie si eleganta. Pretul unui Rolex porneste de la 3.000 de euro si poate urca pana la cateva zeci de mii de euro, in functie de model si de preferinte.

In aceste conditii, Rolex-ul nu mai este accesibil oricui, desi toata lumea si-ar dori sa masoare timpul cu ajutorul sau. Astfel, cei carora le place sa creada ca fac afaceri si ies in castig daca primesc o oferta mult sub pretul pietei pentru un produs, ajung sa cumpere falsul in locul originalului.

In ultima vreme exista tot mai mult tendinta de vanzare a copiilor de Rolex pentru sume incredibil de mici. Fie ca se intampla pe strada, unde un tip simpatic te va convinge sa cumperi un ceas pentru doar 7 – 8 milioane, fie ca afacerea se mutat in online, unde poti gasi imagini foarte reusite cu toate modele de Rolex si poti cumpara produse pentru doar 5 – 6 miloane de lei, metode exista din plin.
    CUM RECUNOSTI ROLEX-UL ADEVARAT.

            De cele mai multe ori copiile nu imita foarte bine un model real Rolex, ci doar caracteristicile de baza ale acestuia. De cele mai multe ori, mecanismul unui fals poate fi vazut gratie carcasei transparente. In interiorul acestuia, pe piese apare logo-ul Rolex. De ce cineva care pirateaza un ceas ar depune asemenea efort sa graveze semnele? Pana la urma nici nu conteaza, pentru ca Rolex nu a produs niciodata in istoria sa un ceas cu spate scheletic, mai precis cu carcasa transparenta.
     Exista totusi si copii reusite, pe care doar cunoscatorii le pot depista ca atare. Majoritatea modelelor Rolex afiseaza data care, pentru a fi vizibila are atasata o lupa capabila sa o mareasca de 2,5 ori. In cazul copiilor, data este marita doar de 1.5 ori, pentru ca in locul lupei se utilizeaza sticla. De asemenea, in unele cazuri lupa nu este centrata corect deasupra datei.
Toate modelele Rolex fabricate dupa anul 2002 includ un element de securitate: sub semnul orei 6, pe cadran apare o reprezentare microscopica a semnului coroanei reprezentative pentru Rolex. 90 % dintre falsurile de pe piata nu afiseaza acest element, iar cele care o fac, au inscris un simbol vizibil mai prost.
Alt element de securitate al ceasurilor Rolex este un autocolant cu holograma, atasat pe spatele ceasului. Pe holograma este reprezentata sigla Rolex si un numar. Copiile fie nu au aceasta holograma fie prezinta un autocolant compact.     
                Rolex graveaza fiecare ceas cu un numar de serie. Acest numar se ragaseste si pe unele copii, insa diferenta poate fi imediat sesizata, pentru ca forma cifrelor nu este exacta, iar adacimea inscriptiei este superficiala.

Ceasul automatic!

Un ceas automatic este un ceas mecanic, prevazut cu regulator cu balansier al carui arc motor este tensionat de miscarile bratului si nu necesita intoarcere manuala zilnica. Pentru a reusi aceasta incarcare automatica, ceasul contine un “rotor” in forma de evantai. Miscarile normale ale bratului purtatorului provoaca miscarea rotorului in jurul axului sau, caruia i se ataseaza un mecanism ce transforma miscarea de translatie in miscare de rotatie care in cele din urma intoarce arcul motor.

Directorul tehnic al manufacturii Rolex a inventat sistemul modern cunoscut si folosit si astazi ca baza pentru Rolex Oyster Perpetual, in care greutatea semi-circulara se poate roti 360, in loc de 300 ca la conceptul lui Hardwood. Versiunea Rolex a contribuit si la cresterea energiei acumulate in arc, permitand o functionare de 36h fara a fi purtat. In prezent aproape toate ceasurile mecanice sunt automatice. O exceptie notabila este Omega Speedmaster Moonwatch, modelul utilizat de astronautii NASA in timpul Misiunii Apollo. NASA a presupus gresit ca mecanismul cu intoarcere automata se baza pe un efect de pendul, precum in versiunea lui Hardwood, necesitand fie un camp gravitational fie o acceleratie constanta. Imponderabilitatea spatiului a ridicat probleme si dubii referitoare la buna functionare a unui ceas automatic. In realitate, un mecanism cu intoarcere la 360 ar trebui sa functioneze si mai bine la gravitatie 0, unde frecarea la care e supus mecanismul e mai mica. Rotorul se poate misca mai mult timp si poate astfel transmite mai multa energie arcului.
                              Ceasurile automatice depind de miscarea bratului pentru a functiona, necesitand insa si intoarcere manuala chiar daca acesta e purtat zilnic. Este recomandabil ca atunci cand lasati jos un ceas automatic, sa il intoarceti pentru ca acesta sa poata functiona la parametri mai mult timp. Daca ceasul nu e purtat zilnic atunci e de preferat sa fie intors cel putin de 2 ori pe saptamana pentru a mentine o functionare constanta, precum si pentru a mentine mecanismul in stare buna. Intoarcerea ceasului mecanic la acelasi moment din zi poate fi transformata intr-o rutina, deoarece este benefic pentru mecanism. In plus exista dispozitive de intoarecere automatica care au rolul de a intoarce ceasurile automatice, simuland miscarile mainii. Aceste dispozitive sunt foarte eficiente si recomandabile pentru colectionarii de ceasuri automatice si nu numai, deoarece mentin mecanismul intr-o continua miscare. Un alt sfat este acela de a evita setarea zilei si/sau datei (daca ceasul are aceste functii) in timpul noptii. Mecanimul zi/data se activeaza in timpul noptii si setarea in aceasta perioada poate dauna. In plus, este recomandabil ca un ceas mecanic sa nu fie purtat in timpul practicarii unui sport care necesita miscari bruste ale mainii (tenis, golf etc), deoarece fortele inertiale mari si socurile pot dauna grav mecanismului.

Ceasuri elvetiene.

Desi mai scumpe de 40 de ori ca altele , ceasurile elvetiene sunt dorite in toata lumea. Ce zic elvetienii despre ceasurile lor? 3 milioane de ceasuri elvetiene sunt fabriecate anual in valoare de 6,4 miliarde de Fr. elvetieni si alte 20 milioane de ceasuri electronice in valoare de 3,9 miliarde de Fr. elvetieni. Cele mai precise sunt cele electronice  dar cele mai scumpe sunt cele mecanice. Sunt cele mai cautate, pe ele apar note ca COSC, control de oficiu elvetian de cronometre sau Geneva Seal care reprezinta o dovata a preciziei si a calitatii.
       Ceasurile fabricate in Elvetia poarta numele de ''Swiss Made'' . Consumatorul modern cauta maximul de informatie atunci cand doreste sa cumpere un ceas nou.
Ce sta in spatele acestei reputatii?? Ce inseamna pt consumator aceasta etichetare?? Swiss made  personifica un concept al calitatii ce a progresat de-a lungul timpului. Acesta include calitatea tehnica a ceasului( acuratetea, siguranta, rezistenta la apa si rezistenta la socuri )cat si calitatea estetica,( eleganta si originalitatea design-ului). Elvetienii nu sunt singurii producatori de ceasuri de inalta calitate si astfel se confrunta cu o competitie puternica. Numai daca este elvetian, un ceas poate sa poarte denumirea "Swiss made" sau "Swiss", sau orice alta expresie continand cuvantul "Swiss" un ceas este elvetian daca:

Mecanismul sau este elvetian.

Mecanismul sau este asamblat in Elvetia.

Producatorul sustine inspectia finala in Elvetia.

Dupa cum am vazut, pentru a fi elvetian, un ceas trebuie sa aiba mecanism elvetian.

• A fost asamblat in Elvetia
• A fost inspectat de catre producator in Elvetia
• Componentele elvetiene valoreaza cel putin 50% din valoarea totala, fara a pune la socoteala costul asamblarii.

Daca mecanismul indeplineste aceste conditii, dar ceasul nu este asamblat in Elvetia, indicatia "Swiss" poate fi aplicata pe una din componentele mecanismului iar pe exteriorul ceasului putand sa apara numai indicatia "mouvement suisse" sau "Swiss movement"."movement" (mecanism) sa apara ca un cuvant intreg si sa fie scrisa cu aceleasi caractere, identice ca dimensiune si culoare, precum cuvantul "Swiss".

Tipuri de ceasuri in istorie

Cadranele solare - 3500 I.d.C. - Egiptenii au fost primii care au impartit ziua in segmente. De-a lungul timpului, cadranele solare au evoluat catre forme mai elaborate, dar totusi nefiabile pentru a fi folosite ca ceasuri pentru masurarea exacta a timpului. 

Ceasuri cu apa - Modelele de ceasuri cu apa au fost printre primele ceasuri cu care se masoara timpul ce nu depindeau de observarea corpurilor ceresti. In jurul anului 325 I.C., grecii au inceput sa foloseasca modelele de ceasuri cu apa si le-au denumit clepsidre.
Inceputul secolului 14 - Aparitia unor ceasuri mecanice foarte mari in turnurile oraselor mari din Italia.
1500 - 1510 - Peter Henlein, un lacatus german din Nuremberg inventeaza ceasuri cu resort. Aceste ceasuri nu aveau decat indicator pentru ora si nu aveau geam.
1656 - Christian Huygens, om de stiinta olandez, a realizat prima pendula ce avea o eroare de mai putin de 1 minut pe zi, fiind unul dintre modelele revolutionare de ceasuri de-a lungul istoriei.
1671 - William Clement a inceput fabricarea de ceasuri cu "ancora" .
1721 - George Graham a imbunatatit acuratetea pendului pentru ceasuri la 1 secunda pe zi prin compensarea schimbarilor datorate de variatiile de temperatura.
1775 - Abraham L. Bregeut isi deschide propriul atelier de ceasuri in Quai de l'Horloge, in Ile de la Cite. Breguet a fost unul din cei mai mari orologieri si ai tuturor timpurilor si inventiile lui au revolutionat productia de ceasuri de pretutindeni.

Ceasuri quartz - Sistemul de functionare a ceasurilor quartz se bazeaza pe proprietatea piezoelectrica a cristalelor de cuart. Aceste ceasuri quartz folosesc un rezonator ca baza de timp si merge cu baterie. Precizia de mers standard pentru aceste modele de ceasuri este de +/- 1 minut pe an

Ceasuri mecanice - Ceasurile mecanice sunt ceasuri ale caror resort se incarca prin miscarea celui care il poarta.